Ce nu ar trebui sa facem cand alaptam

alaptare pediatru oradea

Consumul de alcool si alaptatul.

Mama trebuie sa fie constienta ca o parte din alimentele si lichidele pe care le consuma, dar si medicamentele sau substante inrudite cu acestea “suplimente alimentare” ajung in laptele matern si ulterior in organismul sugarului.

In anumite regiuni exista diverse obiceiuri, cutume nesanatoase cum ar fi – daca mama consuma BERE secretia lactata va fi mai abundenta si de o calitate mai buna.

Este cat se poate de gresit! De la bere se transfera in laptele matern in special alcoolul. Sugarul este foarte vulnerabil pentru ca sistemul lui nervos central (creierul) este in plina dezvoltare, inca imatur in comparatie cu un adult.

Barierele de protectie inca nu sunt dezvoltate si eliminarea toxinelor este inca deficitara. Efectele alcoolului asupra creierului sunt devastatoare. Consumul de alcool chiar si in cantitati moderate de catre mama poate declansa in cateva saptamani la sugar semne si simptome care apar la alcoolismul cronic la adult. Oricum, acesti sugari se dezvolta mai greu, au performante scazute si au sanse mari de a deveni copii mai “inceti” sau chiar cu deficiente la varste mai mari.

Din pacate exista si categoria de mame care consuma zilnic, din varii motive, bauturi “tari” (vin, tuica, votca, etc.). Efectul asupra creierului bebelusului poate fi comparat cu o grindina deasa care cade peste niste rasaduri proaspat plantate.

Nu poate fi ignorat nici consumul ocazional de alcool (botez, onomastici, nunti, etc.). Fiecare pahar de vin, sampanie inseamna o lovitura de bici aplicata direct pe creierul sugarului.

In cazul consumului de droguri, halucinogene sau etnobotanice trebuie sa ne gandim la un efect de zeci, sute sau mii de ori mai mare – cu alte cuvinte devastator.

Medicamentele si alaptatul.

O categorie aparte o reprezinta mamele purtatoare de boli cronice care in timpul sarcinii dar si dupa nastere au nevoie de medicatie cronica. Spre exemplu: gravide diabetice, cu epilepsie, cu hepatita cronica, cu hipertensiune, cardiace, cu probleme neurologice, endocrinologice, etc.

secretia lactata pediatru oradea

In aceste cazuri, consultul anteconceptional (inainte de a ramane gravida) ar fi obligatoriu.  Astfel ar trebui sa cerem o parere de la medicul specialist care se ocupa de boala cronica a mamei. Acesta va trebui sa explice viitoarei mame ce riscuri isi asuma in timpul si dupa sarcina si in cazul cand aceasta pacienta isi asuma riscurile legate de sarcina, sa ajusteze tratamentul cronic in asa fel incat in timpul sarcinii riscurile unor complicatii sa fie diminuate la minim. Spre exemplu: o mama cu diabet compensat medicamentos are sanse mult mai mari de a da nastere unui sugar sanatos decat o mama cu diabet slab controlat medicamentos.

A doua parere inainte de actul conceptiei trebuie ceruta de la medicul specialist pediatru. Acesta va fi cel mai in masura sa evalueze riscurile la care va fi supus viitorul fat. Va evalua efectele bolii de baza a mamei asupra dezvoltarii fatului, efectele medicamentelor pe care mama trebuie sa le ia zilnic, asupra oportunitatii sau interzicerii alimentatiei la san.

Daca totusi aceste viitoare mame isi asuma riscurile sarcinii, imediat dupa nastere prioritatile se schimba. Primul pas, cat mai degraba posibil, este prezentarea la medicul specialist pediatru pentru evaluarea amanuntita a nou-nascutului. Acesta va evalua in afara de starea generala a sugarului functioarea organelor vitale: plamani, ficat, inima, rinichi, etc. sau alte probleme aparute la un sugar provenit dintr-o sarcina cu probleme. Tot medicul pediatru va evalua oportunitatea alimentatiei la san, viitoarele complicatii posibile, punctele sensibile ale acestui sugar cu risc, conduita si ritmicitatea controalelor cat si atitudinea de tratament.

In concluzie acesti sugari chiar daca nu prezinta nici un semn de boala vor fi considerati copii cu risc. Ei vor necesita o atentie sporita din partea mamei si o supraveghere mai deosebita din partea medicului specialist pediatru, mult mai atenta decat in cazul unor copii proveniti din parinti fara probleme de sanatate.

Alimentatia si laptele matern.

Trebuie subliniat de asemenea ca si unii compusi alimentari mai putin periculosi trec prin laptele matern.

Astfel, dupa consumarea unor alimente greu digerabile (bogate in grasimi, hiperproteice, hipercalorice) sau prea condimentate de catre mama, la sugar apar “inexplicabil” colici sau chiar varsaturi.

Aceste alimente nu sunt interzise dar nu sunt recomandate. Printre acestea putem enumera: ceapa, fasolea uscata, carnatii condimentati, mici, cu alte cuvinte prajeli in general. Acestea consumate pe termen lung de catre mama (foarte des) va produce colici sugarului, schimba gustul laptelui matern si in final sugarul va refuza alimentatia de la san (suptul).

Dr. Parti-Buagriu Ligia

Leave a Reply