Laptele matern – cheia dezvoltarii sugarului

alaptare

Pentru ca in ziua de astazi a devenit mai comod sa nu alaptam copilasul, avand la dispozizitie o multitudine de variante de lapte praf umanizat si pentru ca de multe ori alaptatul poate provoca discomfort mamei, va propun ca astazi sa discutam cateva dintre problemele legate de alimentatia sugarului.

Alimentatia la san a sugarului

Ideala este alimentatia la san, cel putin pentru primele 5-6 luni de viata. Laptele mamei este ideal pentru copilasul ei la fel cum laptele de vaca este ideal pentru alimentarea vitelului.

Daca in zilele noastre exista numeroase firme care produc si comercializeaza formule de lapte praf “umanizat” respectiv care se aseamna cu compozitia laptelui matern (ba chiar mai mult este imbunatatit cu vitamine, Fe, etc.), aceste produse nu contin anticorpii produsi de mama.

Anticorpii sunt practic armele de lupta pe care mama le transmite copilului impotriva microbilor (bacterii) si virusii cu care acesta vine in contact. Si inainte de nastere, fatul este aparat de anticorpii materni care trec prin placenta si ajung in circulatia fatului. Chiar si dupa nastere acestia ofera o protectie sugarului timp de cateva luni (~ 3 luni). Daca sugarul este alimentat la san pana la 5-6 luni el va fi protejat de anticorpii transmisi prin lapte pana la 9-10 luni de viata.

Producerea de catre sugar a anticorpilor proprii este un proces de durata dar care va proteja micutul pe perioade mult mai indelungate. Tot pe acest principiu de protejare de lunga durata a copilului se bazeaza si vaccinurile. Deci chiar daca sugarul incepe prodcerea anticorpilor inca din primele zile de viata, aceasta este deficitara pana la varsta de 1 an.

Trebuie mentionat ca laptele produs de mama in primele saptamani nu are aceeasi compozitie, densitate sau culoare ca si laptele produs ulterior. El se numeste colostru, este mai usor digerabil, mai bogat in elemente “nobile” ale alimentatiei si este foarte bogat in anticorpi!

Mai ales mamele care au primul copil, au impresia, din cauza culorii translucide a colostrului (mai putin colorat in alb), ca nu produc un lapte de calitate superioara. Nu rareori aceste mame spun: “Laptele e slab” si introduc in completarea alimentatiei lapte praf. Este o greseala pentru ca acest colostru este cel mai potrivit, alimentul ideal in primele saptamani de viata.

Cum alimentam copilul la san?

Ideal este sa fie alimentat in pozitie inclinata la 30°-40° (se poate pune o perina). Sugarul mic nu se alimenteaza pe orizontala (culcat) pentru ca se favorizeaza regurgitarea. Laptele regurgitat poate sa fie aspirat sa intre in caile respiratorii sau chiar si in ureche unde poate produce otite severe. Bebelusul nu se alimenteaza nici vertical pentru ca aceasta pozitie face ca suptul sa devina foarte dificil pentru copil.

Ritmicitatea meselor la san

Parerea personala este ca la sugarul mic (primele 3-4 luni) nu impunem un orar fix.

La aceasta varsta, sistemul nervos central al sugarului (creierul) nu este inca suficient de dezvoltat pentru a se putea instala reflexe conditionate. Pana la 3-4 luni sugarul va fi alimentat la liber, adica de cate ori este nevoie. Dupa 1-2 luni, o mama atenta va sti sa recunoasca plansul de foame al bebelusului.

Odata cu cresterea sugarului, se dezvolta creierul si nervii copilului si el singur isi va rari numarul de mese si tot el singur va introduce “pauza nocturna”.

Ca de obicei un este teoria si alta este practica. In realitate nu exista doi sugari la fel (nici macar gemenii).

Exista sugari “hapsani” care mananca copios adica o cantitate mai mare dar mesele sunt mai rare si mai sunt sugari “lenesi” care manaca mai putin, mesele sunt mai scurte si mai dese. Nu rareori acestia adorm la san.

Ce facem cu sugarii care adorm la san?

Cu cat sugarul este mai mic, cu atat este mai somnolent si perioadele de somn sunt mai lungi. Cea mai inteleapta atitudine este sa nu lasam sugarul sa doarma la san.

Este relativ periculos sa lasam bebelusul sa adorma la san pentru ca el poate regurgita si sa aspire laptele. Stand prelungit la san, sugarul poate fara sa vrea sa faca rau mamei, respectiv la nivelul sanilor sa apara rani (ragade) care se pot suprainfecta si alimentatia la aces san poate fi compromisa.

Cel mai periculos este noaptea, cand odata cu sugarul adormit la san adoarme si mama. Pericolul este ca mama, in somn, sa se intoarca peste copil si sa determine o asfixie mecanica. Bebelusul trebuie sa dorma in patul lui.

Dar ce facem daca sugarul totusi adoarme? – Foarte simplu: il ciupim usor de obraji, barbie sau nas pana se trezeste. Odata trezit va relua rapid suptul (este un reflex neconditionat) va “manca” o masa completa.

De unde stim cat lapte suge copilul ? – Proba suptului

Nimic mai simplu.

Sanul nu-l putem cantari corect asa ca vom cantari sugarul cu haine si scutec cu tot inaintea suptului. La fel vom proceda si dupa supt, fara sa chimbam scutecul sau hainele. Diferenta de greutate o reprezinta cantitatea de lapte supta. Aceasta manevra simpla se numeste Proba suptului.

Alt indicator va fi crestrea in greutate. Daca aceasta crestere este buna, constanta, de aici putem deduce ca sugarul primeste de la mama o cantitate suficienta de lapte.

 

In articolul viitor vom dezbate impreuna secretia lactata, hipogalactemia si alte detalii legate de alimentatia sugarului.

Dr. Parti-Bugariu Ligia