obezitatea la sugar

Surplusul ponderal (in greutate) la sugari nu se numeste obezitate ci PARATROFIE.

Cele mai cunoscute formule de apreciere a dezvoltarii sugarului tin cont de greutate, respectiv de indecele ponderal. Exista tot felul de tabele care indica greutatea ideala la o anumita varsta. In realitate lucrurile nu stau chiar asa. Putem avea 2 sugari de aceeasi varsta, cu aceeasi greutate dar unul poate fi slab iar celalat normal sau chiar supraponderal; asta daca avem in vedere si talia (lungimea) sugarului. La aceeasi greutate unul poate fi lung si slab si altul scurt si gras.

Din acest motiv este mai precisa evaluarea greutatii in functie de talia sugarului  – indice nutritional. Aceasta evaluare este mai complexa si poate fi efectuata de medicul specialist pediatru.

Este o veche zicala in Ardeal in care fetele de maritat trebuie sa fie „mandre, grase si frumoase”. Din pacate nu intotdeauna frumusetea este legata de grasime. Excesul ponderal poate aduce chiar si la varsta sugarului modificari similare ca la adult dar desigur mult mai atenuate si in cea mai mare parte reversibile.

Kilogramele in plus suprasolicita intregul organism (sistemul digestiv, ficat, inima, rinichi, etc.) care este in plin proces de dezvoltare si maturare. Acesti sugari paratrofici vor dezvolta forme de intercurente mai frecvent (boli obisnuite in general usoare) si cu forme mai grave. Performantele lor vor fi mai intarziate (sade mai tarziu, umbla mai tarziu, etc.).

Cel mai mare pericol il reprezinta riscul de a dezvolta un diabet zaharat la varsta mai mare sau complicatii cardiovasculare. Chiar si greutatea mare la nastere este considerata ca factor de risc pentru diabet zaharat, astfel copii care au avut peste 4500 g la nastere sunt atent supravegheati de medicul specialist pediatru, cel putin pana la varsta scolarizarii.

In principiu o deviere de 10-15% fata de greutatea ideala nu este considerata inca a fi periculoasa. Depasirea procentuala cu 20% necesita obligatoriu supraveghere medicala de specialitate.

obezitatea la sugariCare sunt cauzele care duc la paratrofie?

Desi exista multiple cauze le voi expune pe cele mai frecvente si care sunt foarte usor de corectat.

  1. Cea mai fecventa cauza este supraincalzirea sugarului.

Dintr-o grija excesiva, pentru a preveni „raceli” unele mame fie incalzesc prea mult mediul ambient (camera) fie imbraca excesiv sugarul (2 caciulite, 3 randuri de haine + paturica). Un prim principiu este ca daca mama nu se simte comfortabil si transpira la o temperatura de peste 26°C a camerei, atunci cu siguranta nici sugarul nu o duce bine. Daca mama se simte bine doar cu o bluza cu maneci scurte atunci nu va imbraca sugarul cu 3 randuri de haine + paturica.

Temperatura ambientala confortabila pentru sugar este cuprinsa intre 18°-24°C. Peste aceasta temperatura sugarul va transpira, va deveni agitat si va plange! Cel mai des aceste mame prea grijulii interpreteaza acest plans, aceasta agitatie ca plans „de foame” si automat ii administreaza alimente (alapteaza sau ofera lapte praf pe biberon). In general aceste mame nu administeaza ceai intre mese. In realitate sugarul plange de sete si nu de foame! Desigur ca alimentul lichid ii va aduce si un aport de apa, dar in acelasi timp ii va furniza si un surplus (exces) caloric total nedorit.

  1. A doua categorie o reprezinta mamele care diversifica defectuoas alimentatia sugarului.

Aceste mame se bazeaza in principal pe fainoase ca element de baza pentru cresterea sugarului (gris in lapte, supa; biscuiti, cereale, paine, orez, etc). Fainosul trebuie sa fie prezent in alimentatia sugarului dar in cantitati moderate. Fainoasele nu fac parte din elementele „nobile” ale alimentatiei, continutul de vitamine e scazut, la fel si proteinele.

Acesti sugari vor fi cu talie mica, grasi, „pufosi”, dar cu tonus scazut al pielii, cu musculatura slab dezvoltata iar la capitolul achizitii (performante) sunt mult ramasi in urma.

Aproape 90% din acesti sugari paratrofici dezvolta rahitism (dozele uzuale de vitamina D nu mai sunt suficiente) la fel si anemie carentiala (alimentatie saraca in vitamine si Fe).

Semne care atrag atentia mamei ar trebui sa fie:

  • Copilul are o fata cu aspect rotund, in general palida
  • Intreg corpul este acoperit de grasime care face cute suplimentare la nivelul gatului, bratelor, picioarelor si ulterior la nivel abdominal
  • Sugarul zace mai mult pe spate
  • Transpira abundent
  • Face frecvent dermatite la nivelul pliurilor cutanate

Ideal este ca sugarul sa se dezvolte armonios, sa cresca in greutate prin masa musculara nu doar prin gasime, sa creasca in lungime si mai putin in latime. Nu cred ca este de dorit ca sugarul sa arate ca o mica „foca” sau ca un mic luptator de sumo.

Pentru ca intr-o masura mai mica sau mai mare excesul ponderal produce tulburari in cresterea si dezvoltarea sugarului, corectarea acestei stari este recomandat sa se faca sub control strict al medicului specialist pediatru.

Dr. Parti – Bugariu Ligia